Mulțumim Benedict XVI

Acțiunea Catolică din România se unește în rugăciune de recunoștință pentru darul vieții și mărturia Papei emerit Benedict al XVI-lea.

Am experimentat ca popor credincios reflecția sa teologică în spiritul Conciliului Vatican II precum și dragostea de Păstor exprimată în învățăturile sale, în dăruirea sa și în umila sa renunțare.

Ca și Acțiune Catolică, am primit de la Papa Benedict un loc special in magisteriu “Să rămânem neclintiți în credință”. Împreună cu întreaga Biserică am primit și noi invitația sa la coresponsabilitate și  la sfințenie.

Înălțăm rugăciunea noastră pentru ca Tatăl milostiv să îl primească în brațele Sale și să îi dăruiască să se bucure neîncetat de vederea Feței Sale. Să se odihnească în pace împreună cu sfinții și îngerii din cer!

Cu ocazia celei de-a VI-a Adunări Ordinare acestui Forum Internaţional al Acţiunii Catolice, doresc să adresez un salut cordial dumneavoastră şi celor care participă la întâlnirea semnificativă, îndeosebi coordonatorului secretariatului, Emilio Inzaurraga, preşedinţilor naţionali şi asistenţilor spirituali. Un gând special îndrept spre episcopul de Iaşi, Monseniorul Petru Gherghel, şi diecezei sale, care găzduiesc acest eveniment eclezial în timpul în care sunteţi chemaţi să reflectaţi asupra “coresponsabilităţii ecleziale şi sociale”. Este vorba despre o temă de mare relevanţă pentru laicat, care se situează bine în iminenţa Anului Credinţei şi a Adunării Sinodului Episcopilor despre Noua Evanghelizare.

Coresponsabilitatea cere o schimbare de mentalitate referitoare, îndeosebi, la rolul laicilor în Biserică, ei care trebuie să fie consideraţi nu drept “colaboratori” ai clerului, ci persoane realmente “coresponsabile” ale existenţei şi acţiunii Bisericii. De aceea, este important să se consolideze un laicat matur şi angajat, capabil să dea propria contribuţie specifică misiunii ecleziale, respectând slujirile şi îndatoririle pe care le are fiecare în viaţa Bisericii şi întotdeauna în comuniune cordială cu episcopii.

În această privinţă, constituţia dogmatică Lumen gentium califică stilul raportului dintre laici şi păstori cu adjectivul “familiar”: “De la aceste relaţii familiare dintre laici şi păstori e de aşteptat mult bine pentru Biserică. Într-adevăr, în laici se întăreşte astfel simţul responsabilităţii proprii, li se încurajează elanul şi forţele lor sunt mai uşor asociate la lucrarea păstorilor. Aceştia, la rândul lor, ajutaţi de experienţa laicilor, pot judeca mai clar şi mai corect atât în cele spirituale, cât şi în cele pământeşti, astfel încât întreaga Biserică, susţinută de toţi membrii săi, să-şi poată îndeplini mai eficient misiunea pentru viaţa lumii” (nr. 37).

Dragi prieteni, este important să aprofundăm şi să trăim acest spirit de comuniune profundă în Biserică, o caracteristică a începuturilor comunităţii creştine, aşa cum atestă cartea Faptele Apostolilor: “Mulţimea celor care au crezut era o singură inimă şi un singur suflet” (4,32). Simţiţi ca angajare a voastră faptul de a lucra pentru misiunea Bisericii: cu rugăciunea, cu studiul, cu participarea activă la viaţa eclezială, cu o privire atentă şi pozitivă faţă de lume, în căutarea continuă a semnelor timpurilor. Nu încetaţi să perfecţionaţi tot mai mult, cu o angajare formativă serioasă şi zilnică, aspectele vocaţiei voastre speciale de credincioşi laici, chemaţi să fiţi martori curajoşi şi credibili în toate domeniile societăţii, pentru ca Evanghelia să fie lumină care aduce speranţă în situaţiile problematice, de dificultate, de întuneric, pe care oamenii de astăzi le întâmpină adesea în drumul vieţii.

A conduce la întâlnirea cu Cristos, vestind mesajul său de mântuire cu limbaje şi moduri comprehensibile timpului nostru, caracterizat de procese sociale şi culturale aflate în transformare rapidă, este marea provocare a noii evanghelizări. Vă încurajez să continuaţi cu generozitate în slujirea voastră adusă Bisericii, trăind pe deplin carisma voastră, care are ca trăsătură fundamentală aceea de a asuma scopul apostolic al Bisericii în globalitatea sa, în echilibru rodnic între Biserica universală şi Biserica locală şi în spirit de unire intimă cu succesorul lui Petru şi de coresponsabilitate activă cu proprii păstori (cf. Conciliul Ecumenic al II-lea din Vatican, Decret despre apostolatul laicilor Apostolicam actuositatem, 20). În această fază a istoriei, în lumina Magisteriului social al Bisericii, lucraţi şi pentru a fi tot mai mult un laborator de “globalizare a solidarităţii şi a carităţii”, pentru a creşte, cu toată Biserica, în coresponsabilitatea de a oferi un viitor de speranţă omenirii, având şi curajul de a formula propuneri exigente.

Asociaţiile voastre ale Acţiunii Catolice se mândresc cu o istorie lungă şi rodnică, scrisă de martori curajoşi ai lui Cristos şi ai Evangheliei, dintre care unii au fost recunoscuţi de Biserică drept fericiţi şi sfinţi. Pe această cale sunteţi chemaţi astăzi să reînnoiţi angajarea de a merge pe calea sfinţeniei, menţinând o intensă viaţă de rugăciune, favorizând şi respectând parcursuri personale de credinţă şi valorizând bogăţiile fiecăruia, cu însoţirea preoţilor asistenţi şi a responsabililor capabili de a educa la coresponsabilitatea eclezială şi socială. Viaţa voastră să fie “transparentă”, călăuzită de Evanghelie şi luminată de întâlnirea cu Cristos, iubit şi urmat fără teamă. Asumaţi şi împărtăşiţi opţiunile pastorale ale diecezelor şi parohiilor, favorizând ocazii de întâlnire şi de colaborare sinceră cu celelalte componente ale comunităţii ecleziale, creând raporturi de stimă şi de comuniune cu preoţii, pentru o comunitate vie, ministerială şi misionară. Cultivaţi relaţii personale autentice cu toţi, începând de la familii, şi oferiţi disponibilitatea voastră la participare, la toate nivelurile vieţii sociale, culturale şi politice având mereu ca ţintă binele comun.

Cu aceste scurte gânduri, în timp ce asigur amintirea mea afectuoasă în rugăciune pentru voi, pentru familiile voastre şi pentru asociaţiile voastre, din inimă trimit tuturor participanţilor la adunare binecuvântarea apostolică, pe care din inimă o extind la cei pe care-i veţi întâlni în apostolatul vostru zilnic.

Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea adresat Adunării Ordinare a Forumului Internaţional al Acţiunii Catolice
Iaşi – România, 22-26 august 2012

Dragi copii, dragia dolescenți: a fi „mare” înseamnă a-l iubi atât de mult pe Isus, a-l asculta și a-i vorbi în rugăciune, a-l întâlni în Sacramente, în Sfânta Liturghie, în Spovadă; înseamnă a-l cunoaște din ce în ce mai mult și, de asemenea, a-l face cunoscut altora, înseamnă a fii cu prietenii, chiar cu cei mai săraci, cei bolnavi, pentru a crește împreună. Și Acțiunea Catolică face parte cu adevărat din acel „mai mult”, pentru că nu sunteți singuri în a-l iubi pe Isus – sunteți mulți, (…) -, dar vă ajutați unii pe alții; pentru că nu vreți să lăsați niciun prieten să fie singur, dar tuturor vreți să le spuneți că e frumos să-l ai pe Isus ca prieten și e frumos să fiți prieteni cu Isus; si e frumos să fiți împreună, ajutați de părinti, preoți, animatori! Astfel deveniți cu adevărat mari, nu numai pentru că creșteți în înălțime, ci pentru că inima voastră se deschide bucuriei și dragostei pe care vi le dă Isus. Și în acest fel se deschide către adevărata măreție, a rămâne în marea iubire a lui Dumnezeu, care este întotdeauna iubirea de prieteni. Sperăm și ne rugăm să creștem în acest sens, să găsim acel „mai mult” și să fim cu adevărat oameni cu suflet mare, cu un Prieten mare care ne dă și nouă măreția lui.

ÎNTÂLNIREA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR DIN ACȚIUNEA CATOLICĂ ITALIANĂ
DISCURSUL SFÂNTULUI PĂRINTE BENEDICT al XVI-lea
Piața Sf. Petru, Sâmbătă, 30 octombrie 2010

Este foarte important, aș spune fundamental, să înveți să iubești, să iubești cu adevărat, să înveți arta iubirii adevărate! În adolescență ne oprim în fața oglinzii și realizăm că ne schimbăm. Dar atâta timp cât te uiți la tine însuți, nu crești mare niciodată! Deveniți mari când nu mai lăsați oglinda să fie singurul adevăr despre voi înșivă ci când îi lăsați pe prietenii voștri să vă spună. Creșteți dacă sunteți  capabili să faceți din viața voastră un dar pentru alții, nu vă căutați doar pe voi înșivă, ci vă dăruiți altora: aceasta este școala iubirii. Această iubire, totuși, trebuie să poarte în ea acel „mai mult” pe care îl strigați tuturor astăzi. „Există mai mult”! După cum v-am spus deja, în tinerețe și eu îmi doream ceva mai mult decât ceea ce îmi prezenta societatea și mentalitatea vremii. Voiam să respir aer curat, mai presus de toate îmi doream o lume frumoasă și bună, așa cum o dorise Dumnezeul nostru, Tatăl lui Isus, pentru toți. Și am înțeles din ce în ce mai mult că lumea devine frumoasă și devine bună dacă această voință a lui Dumnezeu  este cunoscută și dacă lumea este în corespondență cu această voință a lui Dumnezeu, care este adevărata lumină, frumusețea, iubirea care dă sens lumii.

Este foarte adevărat: nu puteți și nu trebuie să vă adaptați la o iubire redusă la monedă de schimb, de consumat fără respect pentru sine și pentru ceilalți, incapabilă de castitate și puritate. Aceasta nu este libertate. Multă „dragoste” propusă de mass-media, pe internet, nu este iubire, ci este egoism, închidere, vă dă iluzia unui moment, dar nu vă face fericiți, nu vă face mari, vă leagă ca un lanț care vă sufocă gândurile și cele mai frumoase sentimente, adevăratele impulsuri ale inimii, acea tărie ireprimabilă care este iubirea și care își găsește expresia maximă în Isus și în Duhul Sfânt- puterea și focul care aprinde viețile voastre, gândurile voastre, afecțiunile voastre. Bineînțeles, costă și sacrificiu să trăiești iubirea într-un mod adevărat – fără renunțare nu se ajunge la acest drum – dar sunt sigur că vouă nu vă este frică de efortul unei iubiri exigente și autentice. Este singura care dă adevărată bucurie! Există dovezi care vă spun dacă dragostea voastră crește bine: dacă nu-i excludeți pe alții din viața voastră, în special pe prietenii care suferă și sunt singuri, oameni în dificultate și dacă vă deschideți inima marelui Prieten care este Isus.  Chiar și Acțiunea Catolică vă învață modalitățile de a trăi dragostea autentică: participarea la viața Bisericii, a comunității voastre creștine,  iubirea prietenilor din grupul de Acțiune Catolică, deschiderea față de semenii voștri pe care îi întâlniți la școală, în parohie sau în alte medii, compania Maicii Domnului, Maria, care știe să vă păzească inima și să vă îndrume pe calea binelui. Până la urmă, în Acțiunea Catolică, aveți multe exemple de iubire autentică, frumoasă, adevărată: Fericitul Pier Giorgio Frassati, Fericitul Alberto Marvelli; iubire care ajunge chiar până la sacrificiul vieții, precum Fericitele Pierina Morosini și Antonia Mesina.

ÎNTÂLNIREA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR DIN ACȚIUNEA CATOLICĂ ITALIANĂ
DISCURSUL SFÂNTULUI PĂRINTE BENEDICT al XVI-lea
Piața Sf. Petru, Sâmbătă, 30 octombrie 2010

Tineri ai Acțiunii Catolice, aspirați la obiective mari, pentru că Dumnezeu vă dă putere să faceți acest lucru. „Mai mult” este să fii băieți și foarte tineri care decid să iubească ca Isus, să fie protagoniști ai propriei vieți, protagoniști în Biserică, martori ai credinței între semenii lor. „Mai mult” este formarea umană și creștină pe care o experimentați în AC, care unește viața spirituală, fraternitatea, mărturia publică de credință, comuniunea eclezială, dragostea față de Biserică, colaborarea cu Episcopii și preoții, prietenia spirituală. „A crește împreună” subliniază importanța de a face parte dintr-un grup și o comunitate care te ajută să crești, să-ți descoperi vocația și să înveți dragostea adevărată

ÎNTÂLNIREA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR DIN ACȚIUNEA CATOLICĂ ITALIANĂ
DISCURSUL SFÂNTULUI PĂRINTE BENEDICT al XVI-lea
Piața Sf. Petru, Sâmbătă, 30 octombrie 2010

A fi educatori înseamnă să ai bucurie în inimă și să o comunici tuturor pentru a le face viața frumoasă și bună; înseamnă a oferi motive și scopuri pentru călătoria vieții, a oferi frumusețea persoanei lui Isus și a-i face pe ceilalți să se îndrăgostească de El, de stilul său de viață, de libertatea sa, de marea sa iubire plină de încredere în Dumnezeu Tatăl. Mai presus de toate, înseamnă să ținem mereu sus ținta fiecărei existențe către acel „mai mult” care ne vine de la Dumnezeu. Aceasta presupune o cunoaștere personală a lui Isus, un contact personal, zilnic, iubitor cu El în rugăciune, în meditație asupra Cuvântului lui Dumnezeu, în fidelitate față de Sacramente, față de Euharistie, față de Spovadă; cere să se comunice bucuria de a fi în Biserică, de a avea prieteni cu care să împărtășim nu numai greutățile, ci și frumusețile și surprizele vieții de credință.

Știți bine că nu sunteți stăpânii copiilor, ci slujitori ai bucuriei lor în numele lui Isus, călăuzitori către El. Ați primit mandatul de la Biserică pentru această sarcină. Când vă alăturați Acțiunii Catolice, spuneți vouă și tuturor că iubiți Biserica, că sunteți dispuși să fiți coresponsabili cu Păstorii pentru viața și misiunea ei, într-o asociație care lucrează pentru binele oamenilor, pentru căile lor și ale voastre de sfințenie, pentru viața comunităților creștine în misiunea lor de fiecare zi. Sunteți buni educatori dacă știți să implicați pe toți pentru binele celor mai tineri. Nu puteți fi autosuficienți, dar trebuie să faceți simțită la toate nivelurile urgența educației tinerelor generații. Fără prezența familiei, de exemplu, riscați să construiți pe nisip; fără colaborarea cu școala nu se formează o înțelegere profundă a credinței; fără implicarea diferiților operatori de agrement si comunicare, munca voastră răbdătoare riscă să nu fie eficientă, să nu atingă viața de zi cu zi. Sunt sigur că Acțiunea Catolică este bine înrădăcinată în teritoriu și are curajul de a fi sare și lumină. Prezența voastră aici în această dimineață spune, nu numai mie, ci tuturor, că se poate educa, că este obositor dar frumos să dai entuziasm copiilor și celor foarte mici. Aveți curaj, aș spune îndrăzneala, să nu lăsați niciun mediu lipsit de Isus, de tandrețea lui pe care o faceți pe toți să o experimenteze, chiar și pe cei mai nevoiași și părăsiți, cu misiunea voastră de educatori.

ÎNTÂLNIREA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR DIN ACȚIUNEA CATOLICĂ ITALIANĂ
DISCURSUL SFÂNTULUI PĂRINTE BENEDICT al XVI-lea
Piața Sf. Petru, Sâmbătă, 30 octombrie 2010

Vă invit, dragi prieteni, să vă continuați călătoria, să fiți credincioși identității și scopului Acțiunii Catolice. Puterea iubirii lui Dumnezeu poate realiza lucruri mari în voi. Vă asigur că vă amintesc pe toți în rugăciunile mele și vă încredințez mijlocirii materne a Fecioarei Maria, Maica Bisericii, pentru ca, asemeni ei  să mărturisiți că „există mai mult”, bucuria vieții plină de prezența Domnului. Vă mulțumesc din suflet tuturor!

ÎNTÂLNIREA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR DIN ACȚIUNEA CATOLICĂ ITALIANĂ
DISCURSUL SFÂNTULUI PĂRINTE BENEDICT al XVI-lea
Piața Sf. Petru, Sâmbătă, 30 octombrie 2010

Laicii, participând prin sacramentele Botezului și Confirmării la funcția sacerdotală, profetică și regală a lui Cristos, sunt chemați să contribuie la creșterea și sfințirea Bisericii și a lumii. Pentru a-și îndeplini misiunea în mod responsabil și cu credință, au nevoie de o solidă formare doctrinară și spirituală și de o îngrijire pastorală adecvată. Sfântul Părinte a încurajat Acțiunea Catolică să își intensifice eforturile de formare. ‘Datorită lor, credincioșii laici, urmându-l pe Cristos pe calea sfințeniei și în strânsă comuniune cu păstorii Bisericii, vor aduce fermentul Evangheliei în toate mediile sociale: în lumea muncii, în politică, în cultură și în familie.

Mesaj cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Acțiunii Catolice din Argentina, 2011

Asociațiile voastre sunt școli de sfințenie în care o persoană este inițiată la dedicarea deplină la cauza Împărăției lui Dumnezeu, la stabilirea unei vieți profund evanghelice, caracterizându-vă ca credincioși laici în locurile vieții voastre de zi cu zi. Acest lucru necesită o rugăciune intensă, atât comunitară cât și personală, o ascultare constantă a Cuvântului lui Dumnezeu, o viață sacramentală zeloasă. Este necesar să luăm termenul de “sfințenie” ca pe o expresie universală, nu excepțională, care nu descrie doar stări eroice ale vieții creștine, ci care arată, în realitatea tuturor zilelor, un răspuns hotărât și o disponibilitate la acțiunea Duhului Sfânt”.

Mesaj la Aniversarea a 140 de ani a Acțiunii Catolice Italiene la care au participat numeroase delegații AC din alte țări.