În seara de 8 februarie 2026, cu ocazia Zilei Mondiale de Rugăciune și Reflecție împotriva Traficului de Persoane, a avut loc o întâlnire online care a reunit participanți din mai multe colțuri ale țării pentru un timp comun de informare, rugăciune și dialog.
Evenimentul a fost organizat prin efortul comun al mai multor organizații precum Acțiunea Catolică România, Caritas România, Serviciul de Ajutor Maltez, împreună cu Oficiul pentru migranți/refugiați din cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din România, alături de congregații și asociații partenere. Tema propusă pentru acest an – „Pacea începe cu demnitatea: un apel global pentru a pune capăt traficului de persoane” – a fost pusă sub lumina salutului pascal: „Pacea să fie cu voi!”, reafirmând convingerea că pacea reală începe acolo unde demnitatea umană este recunoscută și apărată.
Întâlnirea a îmbinat trei componente care s-au susținut reciproc: o scurtă introducere în contextul Zilei Mondiale, o prezentare de formare despre fenomenul traficului de persoane, un moment dedicat resurselor concrete pentru specialiști și comunități, urmate de rugăciune și împărtășire.
În deschidere, Codruța Fernea, președintele Acțiunii Catolice din România a reamintit că Ziua Mondială de Rugăciune și Reflecție împotriva Traficului de Persoane a fost instituită în 2015 de către Papa Francisc, iar data aleasă – 8 februarie – este legată de comemorarea Sfintei Iosefina Bakhita, femeie răpită și vândută ca sclavă, care, după eliberare, a devenit călugăriță. Viața ei este un simbol puternic al demnității recâștigate și al luptei împotriva exploatării.
Partea de formare a fost susținută de Ilinca Ghemis, asistent social în cadrul Organizației Serviciul de Ajutor Maltez din România, care a explicat clar criteriile care definesc traficul de persoane. Mesajul-cheie a fost ferm: oricine poate deveni victimă, iar prevenția începe cu gesturi foarte concrete. Participanții au primit recomandări practice: să nu își lase actele la nimeni, să verifice contractele și ofertele „prea bune ca să fie adevărate”, să păstreze legătura cu familia și prietenii, să își creeze un cod de siguranță cu o persoană de încredere și să își protejeze identitatea online (cont privat, atenție la poze și informații personale). De asemenea, a fost reamintit că, în situații de risc sau suspiciune, se poate solicita sprijin instituțional prin Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.
A doua intervenție a aparținut Doinei Crângașu, director executiv al Caritas România, care a prezentat un instrument concret: un curs online interactiv, tradus și adaptat în limba română, dedicat identificării, orientării și sprijinului oferit victimelor traficului de persoane. Cursul, accesibil celor care lucrează în servicii sociale, educație, sănătate, pastorație sau voluntariat, oferă exemple și recomandări aplicabile și poate genera o diplomă de participare. Intervenția a punctat și contextul mai larg al vulnerabilităților: creșterea utilizării internetului a amplificat expunerea persoanelor vulnerabile, iar factori precum sărăcia, abandonul școlar și violența domestică rămân teren fertil pentru exploatare. A fost amintit și impactul războiului din Ucraina, care a adus în prim-plan riscurile la care sunt expuse persoanele aflate în mișcare, în nesiguranță sau fără rețele de sprijin. În final, s-a lansat o invitație la colaborare mai strânsă și la dialog mai constant între organizații, congregații și specialiști, inclusiv prin proiecte comune și inițiative de advocacy.
Momentul de rugăciune a fost inima serii. Într-un cadru simplu, dar profund, participanții au rostit împreună: „Pacea să fie cu voi toți… o pace dezarmată și dezarmantă, umilă și perseverentă”, apoi au ascultat proclamarea unui fragment din Evanghelie (Lc 4,18–21): „Să proclam celor captivi libertatea… să redau libertatea celor asupriți.” A urmat un minut de tăcere, iar apoi rugăciunea credincioșilor, cu intenții pentru victimele traficului, pentru migranți și refugiați, pentru cei care oferă sprijin (voluntari, educatori, personal medical), pentru liderii politici și instituții, dar și pentru Biserică și comunități – ca să devină spații sigure de primire și protecție.
O reflecție importantă a apărut și în dialogul final: libertatea nu este doar „eliberare din lanțuri”, ci și libertate „pentru” un sens, o chemare de a pune libertatea în slujba binelui. În acest registru, exemplul Sfintei Bakhita a fost invocat ca model de demnitate vindecată și transformată în misiune.
În partea de împărtășire, participanții au legat tema serii de realități concrete: războiul ca factor de risc, exploatarea pe piața muncii, cerșetoria forțată dificil de identificat și necesitatea de a nu rămâne martori pasivi. S-a subliniat că traficul nu se întâmplă doar „în altă parte”: poate fi prezent chiar „sub ochii noștri” – în cartiere, în apartamente, în comunități – și de multe ori tăcerea celor din jur devine o complicitate involuntară.
A fost împărtășită și o experiență personală care a atins miezul temei: uneori, o singură prezentare sau o singură întrebare pusă la timp poate schimba traiectoria unei vieți. Concluzia serii a rămas limpede: informația, credința și acțiunea trebuie să meargă împreună.
La final, organizatorii au anunțat că materialele prezentate vor fi transmise participanților și au invitat la păstrarea legăturii pentru inițiative viitoare. Seara din 8 februarie 2026 a fost, înainte de toate, o declarație comunitară: pacea nu este posibilă acolo unde demnitatea umană este călcată în picioare, iar apărarea demnității începe cu fiecare dintre noi – prin informare, solidaritate, rugăciune și curajul de a nu rămâne indiferenți.
